Este recunoscut pe scară largă că dieta mediteraneană (MD) reprezintă un model alimentar complet și echilibrat din punct de vedere nutrițional.

Cercetările actuale sugerează o asocierea între o mai mare aderență la dieta mediteraneeana si un risc redus de mortalitate și incidența bolilor cronice precum cancerul, diabetul zaharat tip 2, sindromul metabolic, obezitatea, bolile neuropsihologice și bolile cardiovasculare, prin scăderea factorilor săi de risc, rezultând un impact pozitiv asupra sănătății și calității vieții.

Stilul de viața mediteranean este originar din țările din jurul Bazinului Mediteranei. Deși există diferențe regionale, dieta mediteraneana se caracterizează printr-un aport substanțial de fructe, legume, pâine și cereale (în primul rând cereale integrale), leguminoase, nuci, un aport regulat de pește, un aport moderat de lactate și un aport mic de carne roșie.

Indiferent de dovezile ample referitoare la beneficiile acestei diete pentru sănătate, datele recente indică faptul că aderarea la acest tip de alimentație este în scădere în regiunile mediteraneene, în special în rândul populațiilor mai tinere. În rândul copiilor și adolescenților, dovezile epidemiologice sugerează că modelele alimentare din țările mediteraneene se schimbă rapid, cu un consum crescut de produse de origine animală și grăsimi saturate și o scădere a aportului de alimente de bază pe bază de legume.

Vasta literatură a demonstrat că obiceiurile alimentare ale copiilor și adolescenților sunt puternic influențate de mai mulți factori în care factorii socioeconomici și stilul de viață (statutul ocupațional al părinților, nivelul de educație al mamei, venitul) influențează puternic obiceiurile alimentare la copii și adolescenți

Copiii care aparțin unor familii care nu au resurse financiare adecvate sunt mai predispuși să fie obezi, să aibă un model alimentar sărac și să se confrunte cu o povară mai mare de sănătate proastă decât copiii care cresc în familii care sunt mai bine. Abordarea acestor probleme importante este, prin urmare, o prioritate pentru copii.

Există dovezi că urmărirea comportamentelor nutriționale și promovarea unei schimbări către un stil de viață mai sănătos de la vârste cat mai mici până la vârsta adultă este benefică și reprezintă un câștig pentru sănătatea viitoare. În plus, adoptarea principiilor dietei mediteraneene este simplă și realizabilă, deoarece promovează consumul de produse alimentare sănătoase, locale, culturale, sezoniere, gătite în mod tradițional.

Peste vârsta de 3 ani este recomandată măsurarea TA la fiecare prezentare a copilului în cabinetul medical, dar există anumite situații în care se impune coborârea sub acest prag. Criteriile de diagnostic pentru hipertensiunea arterială la copii au la bază conceptul că valorile normale ale presiunii arteriale se modifică odată cu vârsta, fiind înregistrate variații legate de creșterea dimensiunilor copilului. Din acest motiv nu este posibilă definirea hipertensiunii pe baza unei valori unice a presiunii arteriale, cum se obișnuiește în cazul adulților.

Tensiunea arterială este clasificată după valoarea sistolică și diastolică, în funcție de vârstă, sex și percentilele pentru talie. Dacă fie valoarea sistolică, fie cea diastolică depășește percentila 90, se repetă măsurătoarea de două ori în cadrul aceleiași consultații. Întrucât hipertensiunea arterială diastolică la copil este rareori izolată, fără a se însoți de cea sistolică, tabelele cu percentile pentru TA sistolică pot fi utilizate ca unic instrument de screening al HTA pediatrice.

Clasificare
* Normotensiune
* Prehipertensiune (AAH)/TA normal înaltă (ESH): TA sistolică sau diastolică peste percentila 90, dar sub percentila 95 sau TA >120/80 mmHg și < percentila 95; necesită control peste 6 luni și managementul greutății, dacă este cazul.
* Hipertensiune arterială stadiul I: TA sistolică și/sau diastolică ≥percentila 95, dar ≤percentila 99, plus 5 mmHg; se impune control în una-două săptămâni; dacă la reevaluare valorile crescute se mențin, se inițiază investigațiile și planul terapeutic, inclusiv managementul greutății, dacă este cazul.
* Hipertensiune arterială stadiul II: TA sistolică și/sau diastolică >percentila 99, plus 5 mmHg; se recomandă evaluare și tratament în următoarea săptămână, sau chiar imediat dacă este simptomatică.

Sursa: https://publications.aap.org/pediatrics/article/140/3/e20171904/38358/Clinical-Practice-Guideline-for-Screening-and?autologincheck=redirected

   Sursă (Metodologia de calcul): Diagnosis of Growth Hormone Deficiency:the role of Growth Hormone (GH), Insulin-Like Growth Factor (IGF-I) and IGF-BindingProtein (IGFBP-3), Abdullah Bereket
https://www.researchgate.net/publication/228662855_
Diagnosis_of_Growth_Hormone_Deficiency_the_role_of_Growth
_Hormone_GH_Insulin-Like_Growth_Factor_IGF-I_and_IGF-Binding_Protein_IGFBP-3

   Raportul talie-înălțime mai mare de 0.5 se asociază cu un risc crescut de dezvoltare a sindromului metabolic.

   Reprezintă un indicator oficial de calculare a greutăţii corporale pentru a determina starea de sănătate a unei persoane, în funcţie de o anumită înălţime dată, fiind, un raport bazat pe greutate şi înălţime.

Sursa: https://www.merckmanuals.com/medical-calculators/MaintenanceFluidChildren.htm

   Doriţi să vă reamintim noi?

 Calculatorul te ajută să afli:
   - IMC-ul (Indicele de Masă Corporală) a copilului tău
   - analiza taliei
   - numărul de deviații standard raportate la populația României
   - viteză de creștere și încadrarea ei
   - calcularea înălțimii medie parentale și deviația standard.
Astfel poți află cum se situează copilul tău pe curbele de creștere, cum este viteză lui de creștere și care este înălțimea medie pe care o va avea copilul tău.
La ce ne ajută asta?
   - putem detecta dacă cel mic / cea mică are o statură normală și se încadrează la înălțimea medie parentală sau dacă vorbim despre hipostatură;
   - ne dăm seama mai repede de viteza de creștere a copilului;
   - ne dăm seama dacă există deficit de hormoni de creștere;
   - în funcție de statură hotărâm dacă este nevoie sau nu de tratament cu hormon de creștere.

   Percentilele sunt curbe de creștere sau tabele cu măsuri care permit evaluarea și compararea creșterii copiilor în raport cu datele generale și standard ale copiilor de sex și vârsta similară.

   De exemplu, dacă pe diagrama de creștere IMC pentru varstă, o fetiță în varstă de 9 ani ar avea IMC-ul care o plasează în percentila 95, se consideră că are obezitate. Asta înseamnă că IMC-ul fetiței este mai mare decat IMC-ul a 95% dintre fetițele de 10 ani din populația de referință.

   Sursă: https://www.cdc.gov/growthcharts/clinical_charts.htm

   Sursă: https://www.who.int/childgrowth/standards/en/

   Deviații standard vârsta osoasă

   Vârsta la care viteza de creștere este maximă

   Talia țintă la vârsta adultă(bazată pe radiografie)

   Talia țintă la vârsta adultă(parentală)

   Talia țintă la vârsta adultă(bazată radiografie și parentală)

   Masa corporală este prea mare, ai un exces de kilograme fată de o greutate normală pentru inălțimea ta. Aceasta reprezintă o afecțiune de alimentație și metabolism. Îți recomandăm o vizită la medicul endocrinolog pediatru.

Pentru programari la Dr Pascu Bogdan acccesați link-ul de mai jos.

   Masa corporală este prea mică. Aceasta reprezintă o afecțiune de alimentație și metabolism. Îți recomandăm o vizită la medicul endocrinolog pediatru.

Pentru programari la Dr Pascu Bogdan acccesați link-ul de mai jos.

   Există standarde de vârstă pentru fiecare sex și vârstă, adică limita în care un copil poate fi mai mare / mai mic decât media și în același timp poate reveni la normal - se calculează deviația standard de creștere.

   Sursă: https://www.cdc.gov/growthcharts/clinical_charts.htm

   Sursă: https://www.who.int/childgrowth/standards/en/

   Interval ce corespunde greutăților ce poziționează indicele de masă corporală între percentilele P25 si P75 conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

   IIntervalul de înălțime sănătoasă este definit între -1.5 și +2 deviații standard. Aceasta reprezintă gama în care se încadrează majoritatea copiilor, indicând o creștere armonioasă.

1.O măsurătoare mai veche de 3 luni

2.Înălțime anterioară

Viteză de creștere normală (cm/an):

   0 - 12 luni între 23 și 27 cm/an

   12 luni - 1 an între 10 și 14 cm/an

   2 ani - 3 ani de 8 cm/an

   3 ani - 5 ani de 7 cm/an

   5 ani - pubertate între 5 și 6 cm/an

   Pubertate fete între 8 și 12 cm/an

   Pubertate băieți între 10 și 14 cm/an

   Metoda de calcul a înălțimii medii parentale are în vedere înălțimea părintelui pentru a specula înălțimea adultului copilului.

   Viteza de creștere sau velocitate evaluează numărul de centimetri pe care îl câștigă într-un an copilul.

   Sursă (Metodologia de calcul): Age-Based Reference Ranges for Annual Height Velocity in US Children, Andrea Kelly, Karen K. Winer, Heidi Kalkwarf, Sharon E. Oberfield, Joan Lappe, Vicente Gilsanz, Babette S. Zemel
https://academic.oup.com/jcem/article/99/6/2104/2537746

   Raportul talie-șold dezvăluie cum anume repartizează corpul grăsimea.