Obezitatea

Transformăm izolarea socială într-o armă împotriva obezității!

"Global action plan on physical activity 2018–2030: more active people for a healthier world"
Putem fi active și acasă, în casă!

Dr. Bogdan Pascu

Medic Specialist Endocrinologie Pediatrică

INSMC Alessandrscu Rusescu, May 2020

Date statistice

În 2016 peste 340 de milioane de copii și adolescenți între 5-19 ani erau supraponderali sau obezi. Prevalența supraponderalilor sau obezilor în rândul adolescenților și copiilor cu vârste cuprinse între 5-19 ani a crescut dramatic de la 4% în 1975 la peste 18% în 2016. În timp ce în 1975 rată obezității infantile era sub 1% , peste 124 milioane de copii și adolescenți sufereau de obezitate (6% fete și 8% băieți) în 2016.

• Obezitatea a atins la ora actuală proporții de pandemie, iar consecințele sale duc la o povară fără precedent în domeniile sănătății, financiar și social.

În ultimele patru decenii, rata obezității infantile la nivel mondial a crescut de 10 ori, numărul copiilor diagnosticați cu obezitate ajungând la aproximativ 124 de milioane, potrivit unui studiu WHO.

Pentru România, absența statisticilor oficiale face ca obezitatea infantilă să rămână un ucigaș tăcut. Singurul studiu oficial conține date din anul 2015 și arată că la toate grupele de vârstă studiate – 7, 8 și 9 ani -, ponderea copiilor cu probleme de greutate (supraponderali sau obezi) este de peste 25%, arată datele INS. Mai exact, 1 din 4 copii din grupele studiate are probleme de greutate.

Copiii din tările cu venituri mici și medii sunt mai vulnerabile la o nutriție inadecvată prenatală infantilă și în timpul copilăriei pre-natal, infant, and young child nutrition. De asemenea acești copii sunt expuși unei alimentații bogate în grăsimi, zahăr, sare și sărace în micronutrienti. Aceste obiceiuri alimentare coroborate cu nivele scăzute de activitate fizică conduc către o creștere în rată obezității.

Toate studiile transmit o situație alarmantă a nivelului obezității la copil, iar din totalitatea cazurilor doar 10% sunt legate de o patologie endocrină sau genetică, restul de 90% idiopatică fiind legate de obiceiuri alimentare și stilul de viață.

Cum diagnosticăm și cum urmărim? Ne cântărim!

Trebuie să ne cântărim copiii! O dată pe săptămâna! Să facem un ritual din a ne cântări. Facem o activitate de familie cântărirea membrilor. Să îi facem să cunoască cântarul, să le între în reflex activitatea de a se cântări. Conștientizează greutatea și văd cum această variează.

Evaluarea o putem face și acasă! Cum?

Folosim curbele de creștere furnizate de WHO. Putem să interpretăm noi sau putem să trimitem către medical de familie, nutriționist diabetolog sau endocrinolog spre interpretare sau folosim indicele de masă corporală ( nu sub 2 ani)

Personal urmăresc evoluția pe curbele de creștere care îmi oferă un control mai atent și apropiuat de pacient verificăm împreună poziționarea și evoluția deviațiile standard +2DS supraponderal +3DS obez

Terminologia : suprapondere, obezitate, obezitate morbidă se referă la copii și adolescenți a căror greutate depășește pe cea așteptată pentru înălțime cu 20%, 50%, and 80-100%.

Indicele de masă corporală (BMI) nu se folosește constant și nu este validat pentru copiii cu vârstă sub 2 ani!

Vezi care este IMC-ul (indicele de masă corporală ) al copilului tău.

Complicații și implicații

Comorbidități precum diabetul de tip ll și steatohepatita (boală ficatului gras), care erau considerate boli ale adultului, sunt frecvent diagnosticate, în momentul de față, la copii cu obezitate.

Obezitatea infantilă predispune la :

insulino-rezistență și diabet tip 2,
hipertensiune arterială,
dislipidemie, steatoză hepatică, colecistită, pancreatita, boli renale,
accelerarea creșterii și maturării osoase,
hiperandrogenism ovarian și ginecomastie.
patalogii articulare și osoase : genu valgum, alunecare cap femural, tibia vara, boală Blount . Studiu recent 2020-> Risc crescut de fracturi ale membrelor S+I.
Studiu al Institutului Canadian de Sănătate >3000 copii recent April 2020 arată o scădere majoră a cazurilor de ADHD la vârstă de 14 ani, la copiii de 10-11 ani care au un stil de viață sănătos! Diagnosed with attention-deficit/hyperactivity disorder (ADHD)

Exercițiu de imaginație : Imaginați-vă cum se simt articulațiile dvs sau ale copiiilor dvs cu o greutate de 5-10 kg în plus să nu mai vorbim de 15-20 kg, cum se simt plămânii? Cum ar fi să avem în mâna sau pe umeri mereu câte 5-10 kg și să încercăm să facem mișcare, alergăm sau chiar să stăm.

Tulburări / dificultăți de respirație - apnee în somn, sforăit….. Pulmonary consequences observed în children and adolescents include an increased frequency of reactive airways, poor exercise tolerance, increased work of breathing, and increased oxygen consumption.
Foarte frecvent tulburări de dezvoltarea a aparatului genital și funcției de reproducere -fertilitate .

Tot mai mulți părinți se prezintă la cabinet pentru că sunt îngrijorați că dezvoltarea organelor sexuale ale copiiilor lor, dezvoltarea sexuală, nu este în limite normale. Că băiatul lor nu este dezvoltat dpdv sexual sau că fetiță lor este prea dezvoltată. Cea mai mare parte a acestor pacienți /copii sunt supraponderali sau obezi.

Impactul psihosocial este foarte important! Izolarea socială, scăderea încrederii în sine frecvent întâlnite, dificultăți de relaționare -> Peer relationship problems, bulling.
De asemenea crește riscul de obezitate că adult și de boli cardiovasculare. 80% din adolescenții obezi vor deveni adulți obezi.

Depozitele de țesut gras, mai ales visceral, reduc sensibilitatea la insulină a țesutului musculo- scheletal, hepatic și adipos. Insulinorezistența predispune la intoleranța la glucoză și hipertrigliceridemie. Nivele scăzute de high-density lipoprotein (HDL), observate genetic sau în asociere cu sedentarismul contribuie la creșterea riscului de boală arterială coronariană prematură observată la adulții cu obezitate.

Nivelele crescute de insulină (hiperinsulinemie compensatorie) și IGF1 pot crește riscul de hipertensiune HTA și pot stimula producția de androgeni de origine ovariană sau adrenocorticala.

Excesul de h. androgeni conduce la dereglări menstruale ( amenoree oligomenoree). Procesul de aromatizare a androgenilor adrenali în estrogeni conduce la ginecomastie ( dezvoltarea sânilor) la pacienții de sex masculin.

Rezistență la insulină la pacienții cu obezitate se asociază cu un hiperinsulinism compensatoriu și o scădere a SHBG hepatic (proteină de transport hormoni androgeni şi estradiolul) ceea ce determină o creștere a nivelului hormonilor estrogeni și promovează dezvoltarea precoce a sânilor.
Obezitatea este frecvent asociată cu reacții inflamatorii care cresc citokinele și promovează sinteza de androgeni; aceste modificări ale androgenilor precipită dezvoltarea pubertală prematură, asa cum este întâlnită la pacienții cu hiperplazie adrenala congenitala (CAH).
Studiile arată că nivelurile de leptină se corelează pozitiv cu obezitatea, care poate fi asociată cu rezistența la leptina, care stimulează secreția centrală pulsatilă de gonadotropine și devin factor declansator al pubertății prin legarea de receptorii de la nivelul neuronilor producători de GnRH.

Insulinorezistența, dislipidemia, hipertensiunea predispun la DZ tip 2 și boli cadiovasculare, reducând speranța de viață și calitatea vieții.

SOLUȚII

Trebuie să distrugem mitul Un copil gras este un copil sănătos, ceea ce încurajează unele familii să își hrănească excesiv copiii!

Vestea bună! Copiii obezi care ating o greutate normală până la vârstă de adult vor avea aceleași riscuri prezentate anterior că un adult care nu a suferit niciodată de obezitate.

Ce măsuri putem lua? Stil de viață sănătos! Asta înseamnă mâncat - activitate fizică - somn - dispozitive mobile.

De ce spunem că izolarea socială poate să devină armă? Pentru că acum putem să ne ocupăm de copii să ne dedicăm în totalitate și să punem bazele unui stil de viață sănătos. Nu mai există scuză că nu avem timp, că stau cu bunicii, bonă la grădiniță after... Aceste baze pot apoi să devină temelia unei construcții de lungă durata. Copiii sunt niște aliați foarte buni dacă știm să lucrăm cu ei și dacă ne dedicăm! Asta înseamnă mai puțin timp pentru noi, mai puțină interacțiune socială dar un viitor mai bun al lor!

Nutriție - reguli simple, nu foi cu sute de rânduri! Totul trebuie să fie simplu! Principii elementare. Trebuie să lucrăm cu ei dar și cu părinții și bunicii/bonele.

Trebuie să avem un program care trebuie respectat de mese și activități .

1. 3 mese principale și 2-3 gustări care să fie fructe sau legume. Gustările sunt obligatorii și sunt numai fructe legume -> sticks de morcovi, castravete ,măr …

Fructe și Legume trebuie să fie baza nutriției….

Carbohidrații cât mai mult dimineața și la pranz. Încercăm să evităm seara și să nu fie prezentați ca vedeta principală din farfurie - mâncăm lapte sau iaurt cu cereale nu cereale cu..../ mâncăm carne salată și orez /paste și nu paste/orez mamaligă cu....

2. Micul Dejun este cea mai importantă masă a zile! Piramidă cu baza MD și vf Cină.

Suntem pe penultimul loc la consumul de MD zilnic!

Procentul copiilor care mănâncă micul dejun zilnic (considerată masă principală a zilei) era cel mai ridicat în Țările de Jos (aproape 90%), România fiind din acest punct de vedere pe penultimul loc (aprox. 45%)

Conform aceluiași raport UNICEF 2009-2010, consumul zilnic de fructe a fost cel mai ridicat în Danemarca (aproape 50%), România situându-se în jumătatea superioară (41%) (fig. 7).

3. Să bem apă! Apă plată! Sucurile sunt doar plăceri ale vieții și trebuie să rămână așa. Nu zilnic! Nu obișnuință!

Evităm sucurile din comerț și ne jucăm de-a storsul legumelor și fructelor însă cu atenționarea de la început că nu facem repetat aceste acțiuni. Nu facem un obicei din nimic, decât din sport și activitate fizică. Alimentația trebuie să fie variată și echilibrată.

4. Suntem atenți la mezeluri, brânzeturi topite creme de brânză , cășcaval, unt, patiserie, covrigi,covrigei, chips snacks.

Avem timp! Gătim acasă! Facem mezeluri în casă! NU mai cumpărăm mâncăruri porcesate ! Asta e ocazia să gătim sănătos, pentru că avem timp!

5. Încercăm să punem porții mai mici: cerealele nu cu cutia ci cu pumnul, când punem mâncarea încercăm să punem 2/3 din cât am vrea să punem în farfurie.

6. Ultima masă a zilei în jurul orelor 18-19.

7. Dulcele la fel ca sucul este plăcere a vieții - nu obișnuință!Nu zilnic! Dacă mâncăm fructe sufiecient treptat dispare dependență de dulce(zahăr). Încercăm să facem cât mai multe deserturi naturale bazate pe fruct - înghețată de fructe, cu iaurt/ iaurt cu miere, evităm ciocolată și dulciuri consistente siropoase.

Facem jocuri de gătit activități distractive dar care să ai - tot timpul trebuie imbricate în “fun time” – de studiu a legumelor și fructelor , de gătit sănătos - țintă educațională - dar de gătit sănătos.

Învățăm legumele, le consumăm, inventăm mâncăruri cu ele .

Facem activități de cooking ( văd multe postări pe FB clătite, biscuit… nu facem numai deserturi cu făînă : clătite, biscuiți, waffles, pandișpan) nu contează că acum copilul este slab, sau că părinții sunt slabi! Genele se schimbă! Comportamentul alimentar se schimbă! Trebuie să învățăm să mâncăm sănătos de la început.

Copiii trebuie să învețe să gătescă sănătos și ceea ce suntem noi vor fi și ei. Facem asocieri cu personaje importante în viață lor Popeye mânca spanac ca să fie sănătos... Cel mai important personaj însă suntem noi: părinții! Nu putem că noi să mâncăm fast food, dulciuri, pâine sau patiserie și ei să credem că nu ne vor imita!

Totul începe de la părinți. Dacă părinții învață și mănâncă sănătos la fel vor mânca și copiii.

OPȚIUNI! Copiii au capacitatea de a alege de la vârste foarte mici(2 ani chiar) își aleg prietenii își aleg membrii familiei favoriți, își aleg și mâncarea! Toate însă depind de noi și de opțiunile pe care le furnizăm!

Apropo! Sper că deja cât am făcut acest live ați golit deja cămară de covrigei, bretzeli, dulciuri, alune alte nuci prăjite! Acestea sunt sănătoase crude coapte dar nu prăjite!

Activitate fizică - se poate face acasă!

Procentul de copii de 11, 13 și 15 ani care fac exercițîi fizice cel puțîn o oră pe zi în țara noastră doar 19% dintre copii fac suficientă mișcare zilnic.

Activități fizice regulate zilnice 2-3 reprize de 10-15 minute, nu epuizante, ci care să îi facă pe copii să își doareasca să repete bazate pe mișcare prin dans, sărituri.
programe tutoriale de activity /sport la adolescenți.
Întotdeauna împreună cu părinții.
Migiile de yoga pilates sunt foarte eficiente, melodii de genul Jump Jump, Roar like a lion!, ...
Când ieșim din izolare duceți copilul la un sport. Studiile arată că sportul dezvota ambiția competitivitatea și copiii care practică sporturi au rezultate mai bune la învățătură.

Limitarea dispozitivelor mobile –> tablete, telefoane mobile,laptop, PC sau XBOX PS. Dar și TV. Acestea au și ele puncte bune – dezvoltarea afinitate limbi străine, startegii, ambiție.,competitivitate.

Somnul - este foarte important în menținerea echilibrului alimentar și activitate fizică. Copilul trebuie să se trezească dimineață. Se va trezi dimineață dacă mamancă seară puțin. Aceasta este o cheie de control! Foamea ne trezește din somn. Deci dacă mă trezesc dimineață înfometat înseamnă că am mâncat puțin seară.

Ne dorim un somn liniștit pentru copiii noștri și asta se întâmplă dacă nu avem burtă plină.

Părinții trebuie să participe activ la educația copiiilor și să își sacrifice timpul personal.